Modele traditionale de cusut

Chinezii n-au tradiţia noastră, EI au făcut-o pentru Bani. Au făcut PE bandă, au trântit aici un Model, Dincolo altul, încă am ajuns să spunem că artizanatul dinainte de` 89 Era o bomboană, o artă, faţă de ce se vinde acum. Dacă s-ar face nişte programe Care să respecte MAçar rigorile de bază: râul de sus – Într-o altiţă, cel de aici – mai depărtat, astea-s detalii PE Care Noi le ştim, încreţul, râurile PE mânecă… Dacă AR respecta aceste câmpuri ornamentale, dezamăgirea n-ar fi Atât de Mare. Auzi şi citeşti peste tot: «IE superbă», «IE tradiţională». Şi Îţi agaţă Două Flori de ţâţă şi e «IE superbă». Măcar ăstea la maşină Dacă AR respecta Naomi Elemente şi tot ar fi ceva. Eu AŞ Preda în şcoală cum să recunoşti o IE adevărată, în cadrul orelor de lucru Manual “. La şezătorile la Care participă Nelu Dumitrescu (60 de ani) nu se foloseşte conception de “IE tradiţională” în SCOP de marketing. Cine s-a angajat să coasă Împreună cu maestrul Dumitrescu o face strict după canoanele Vechi.

“Nu-mi trebuie patalama, n-am făcut Cursuri, n-am nevoie. M-am dus la Măria lu`roman şi mi-a explicat cum se ţes betele în Patru iţe, Cu zimţi şi cu ochiuri… “, spune bărbatul cum a devenit PROFESIONIST în cusături tradiţionale. Discuţia o purtăm în Secţia de etnografie a Muzeului Judeţean Olt, DIN Slatina, unde Grupul “Şezătoare Bucureşti” cercetează costumele Vechi aflate în colecţia muzeului. Exponatele sunt de o valoare deosebită, deloc străină lui Nelu Dumitrescu. “AM, astfel de cămăşi acasă, am putut să Trag de ele, să le întorc pe toate Feţele, să FAC desene, Scheme şi le-AM arătat la toate Fetele cum se fac. tot ce-i mai vechi şi mai Arhaic mĂ impresionează. MODELE sunt MII, sute de MII, Dar ca tehnici – le CAM ştiu pe toate. La TEHNICA betelor – am m. a. vecină DIN Sat, Măria lui roman, o specialistă pe care am mai putut s-o întreb ce nu mi-am dat eu seama, că nu-s descrise tehnicile astea în cărţi “, ne lămureşte maestrul.

“Acum sunt opt perechi de Români care vin la répétiţii şi dansează horele şi sârbele deprinse-n Vatra Satului românesc. Sunt Români de toate vârstele, de la 20-30 de Ani, pana la peste 80. De fapt, CEA mai vârstnică membră a ansamblului, Care are acum 82 de Ani, s-a lăsat de ceva vreme “, explică Nelu Dumitrescu. Împreună cu Ansamblul, bărbatul susţine spectacole la Stuttgart şi reprezintă România la FESTIVALUL Culturilor. Ne vorbeşte PE scurt despre après costumului populaire, despre încercările prin care femeile de la SAT au trecut, despré lipsurile cărora au fost nevoite să le FACA faţă, despre influenţele de tot felul, transmise PANA astăzi prin Lada de zestre. Ne mărturiseşte că îl umple de bucurie faptul că are Cui să Lase cunoştinţele acumulate în Casa bunicilor şi străbunicilor. “Eu fiind crescut de Bătrâni şi trăind cu Bătrâni, AM înţeles mentalitatea, chiar mi-a plăcut să învăţ asta, şi PE urmă am lucrat la un cămin de Bătrâni, de stat, şi acolo mi-a plăcut foarte mult. Trebuie să ai talent să le vorbeşti mai ales bătrânilor cu demenţă, şi eu l-am. După ce am lucrat atâţia Ani în domeniul ăsta, eu zic că Omul trebuie să se gândească, de la o vârstă, să-şi pregătească bătrâneţea “, meditează Nelu Dumitrescu. Acuma nu mai Coase nimeni, că jumate DIN habitantsori îs plecaţi în Italia. Asta-i tristeţea Mare, că satul a îmbătrânit, eu n-AŞ mai avea PE Cine să învăţ acuma acolo “, spune Nelu Dumitrescu.